1. Asupra stomacului si intestinelor - spre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat si metabolizat in stomac. O parte din el se resoarbe prin mucoasa gastrica si ajunge in circuitul sanguin, restul trece in intestinul subtire si prin resorbtie intestinala, direct in sange. La nivelul stomacului, alcoolul creste secretia sucurilor digestive, creand o senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului).
2. Asupra ficatului - alcoolul este metabolizat la nivelul celulei hepatice, in bioxid de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din organism.
Ficatul nu poate metaboliza insa decat cantitati mici de alcool, restul trecand prin sange si transportat catre alte organe importante (creier, sistem muscular). Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica (boala grava in care sunt distruse tesuturile hepatice sanatoase prin fibrozare si incarcare cu grasimi).
3.Asupra creierului - datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct in sange si de aici ajunge in cateva minute la creier. Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma. La copii intarzie dezvoltarea intelectuala.
4. Asupra musculaturii - toti muschii sunt sub controlul creierului. Acest control este tulburat chiar si la ingurgitarea unor cantitati mici de alcool. Consumul excesiv sau frecvent de alcool duce la pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie.
Efectele de scurta durata ale consumui de alcool
- scaderea capacitatii de a gandi limpide.
- alterarea memoriei.
- tulburari de vedere.
- scadera capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers,in statul in picioare si in mentinerea echilibrulului.
- varsaturi (voma).
- risc crescut de accidente prin lipsa de orientare in timp si in spatiu.
- coma alcoolica.
- deces.
Efectele de lunga durata ale consumui de alcool
- alcoolismul cronic,mergand pana la "delirium tremens" ( "nebunia alcoolica" )
- deteriorarea creierului,cu alterarea memoriei.
- ciroza hepatica.
- pancreatita.
- malnutritie.
- gastrita cronica,ulcer cronic sau duodenal.
- suferinte cardiace.
- scurtarea duratei vietii.
- moartea prin accidente legate de consumul de alcool.
Efectele alcoolului la locul de munca:
- reduce coordonarea si viteza de reactie
- slabeste vederea si auzul,
- altereaza gandirea si discernamantul
- schimbari bruste de dispozitie
- conflicte
- violenta
Efectele alcoolului asupra vietii sociale:
- tulburarea relatiilor interpesonale
- reducerea sentimentelor si responsabilitatilor
- neglijarea educatiei copiilor
- delicventa
- divort
- pierderea locuintei
Costurile consumului de alcool rezulta din:
- scaderea productivitatii si performanetelor
- utilizarea ineficienta a timpului de lucru
- intarzieri
- absenteism
- purtarea necorespunzatoare im colectiv
- indisciplina
- efecte negative asupra relatiilor cu publicul
Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator.
Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.
Alcoolul – un altfel de drog
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, poate diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.